Cine sunt eu? Raspunsul la aceasta intrebare este stiut de mine, dar necunoscut de catre altii. Prefer asadar sa raman o anonima, asta pana cand voi crede ca este necesar sa-mi dezvalui identitatea. Nu ca m-ati cunoaste! Sunt sigura ca 98% din persoanele care au vizitat acest blog nu ma cunosc chiar daca le arat o poza. Asta ar trebui sa fie un lucru bun, nu?
Exista cateva lucruri marunte la mine care ii deranjeaza poate pe unii. Pe mine nu ma deranjeaza asa ca nu le voi schimba :
1. Nu folosesc diacritice. Asta e , mi-e lene si greu. Cine cunoaste limba o cunoaste si fara ele, iar atunci cand nu sunteti siguri daca e articulat sau nu, sunteti oameni destepti, presupuneti din context.
2. Ma pierd printre idei. Asa incat nu stiu daca la inceput vorbeam despre papagali sau despre balene. Pana la urma imi aduc aminte, insa asta dupa multe randuri aberante care ii ametesc nespus pe unii. Macar e placerea cititului!
3. Azi sunt una, maine-s alta. Adica azi poate scriu despre cat de frumos este norul acela albicios si-l descriu si-l tot descriu pana-si simte intimitatea violata. Maine scriu despre acelasi nor pe un ton artagos, il gasesc vinovat pentru ploi si etc. etc., ati prins ideea.
Am mai avut blog, dar nu-i mai tin minte adresa. Asta s-a intamplat long time ago. Acum ma multumesc cu faptul ca pot scrie aici. Mai bine mi-as fi deschis un document in Word, dar treaca de la mine.
Nu spun ce-mi place si ce-mi displace, dar probabil voi face asta intr-un viitor apropiat.
Varsta mea e irelevanta, dar o voi face publica probabil. La fel, intr-o oarecare zi cu soare.
Unde locuiesc, ce mananc la pranz, ce haine port si cati hamsteri am, iar nu este relevant. Ma abtin sa spun detalii pompoase ce nu-si au rostul.
Restul se va vedea, sper, de-a lungul articolelor pe care le voi scrie – cand voi avea timp, chef si inspiratie.